Câtă cofeină are o cafea: tabel pe metode de preparare
Un espresso italian de 25–35 ml, făcut din 7–9 g de cafea, are de obicei între 60 și 120 mg de cofeină. O ceașcă de cafea la filtru de 200 ml ajunge frecvent la 90–200 mg. Espresso-ul e mai concentrat, dar mult mai mic.
De ce espresso-ul are mai puțină cofeină pe ceașcă decât cafeaua la filtru?
Asta îi surprinde pe cei mai mulți oameni care ne scriu. Espresso-ul are gust puternic, e amar, lasă o senzație densă pe limbă, deci pare „tare”. Și chiar este tare, dar la capitolul concentrație, nu la capitolul cantitate totală.
Într-un espresso intră 7–9 g de cafea măcinată și iese o ceașcă de 25–35 ml. Într-o cafea la filtru intră 12–15 g și iese 200–250 ml. Cofeina se dizolvă în apă, iar apa e cea care o duce în ceașcă. Mai multă cafea plus mai multă apă înseamnă mai multe miligrame în total, chiar dacă fiecare mililitru în parte e mult mai slab.
Ca să fie clar cu un raport simplu: espresso-ul are undeva la 2–4 mg de cofeină pe mililitru, iar cafeaua la filtru cam 0,4–0,8 mg pe mililitru. De aceea espresso-ul „lovește” repede, se bea din două înghițituri și se simte imediat. Filtrul se bea în douăzeci de minute și livrează, în total, mai mult.
Câtă cofeină are o cafea, în funcție de metoda de preparare
Intervalele de mai jos sunt orientative, nu măsurători de laborator pentru un produs anume. Variază în funcție de soi, de prăjire, de măciniș, de cât de precis dozezi și de aparat. Le folosim ca reper când ne întreabă cineva în magazin, nu ca literă de lege.
| Metodă | Cafea măcinată folosită | Volum în ceașcă | Cofeină, interval uzual |
|---|---|---|---|
| Ristretto | 7–9 g | 15–20 ml | 50–90 mg |
| Espresso | 7–9 g | 25–35 ml | 60–120 mg |
| Espresso lungo | 7–9 g | 60–90 ml | 80–140 mg |
| Cappuccino (bază de espresso) | 7–9 g | 150–180 ml cu lapte | 60–120 mg |
| Pad E.S.E. 44 mm | 7 g | 25–40 ml | 60–100 mg |
| Capsulă compatibilă Nespresso | 5–6 g | 25–40 ml | 50–90 mg |
| Moka de 3 cești | 15–18 g | 100–150 ml | 100–180 mg |
| Cafea la filtru | 12–15 g | 200–250 ml | 90–200 mg |
| French press | 14–16 g | 230–250 ml | 90–180 mg |
| Cafea la ibric (turcească) | 7–8 g | 60–80 ml | 60–120 mg |
| Cafea solubilă | 2 g granule | 200 ml | 40–80 mg |
| Espresso decofeinizat | 7–9 g | 25–35 ml | sub 5 mg |
| Filtru decofeinizat | 12–15 g | 200–250 ml | 2–10 mg |
Robusta chiar are de două ori mai multă cofeină decât Arabica?
Da, cam așa stau lucrurile, și e una dintre puținele reguli din cafea care se ține bine. Boabele de Robusta conțin, ca ordin de mărime, aproximativ dublul cofeinei față de Arabica. Cofeina e amară și e, pentru plantă, o formă de apărare împotriva dăunătorilor, iar Robusta o produce în cantitate mai mare.
În practică asta înseamnă că două espresso-uri făcute la fel, cu aceeași doză și același aparat, pot diferi considerabil doar pentru că unul e din cafea 100 % Arabica, iar celălalt dintr-un amestec cu procent mare de Robusta. Amestecurile napolitane clasice, cu 30–50 % Robusta, sunt exact în categoria a doua: cremă groasă, corp plin, amăreală lungă și, implicit, mai multe miligrame.
Dacă vrei o ceașcă densă și o lovitură serioasă, un amestec din categoria intensitate mare cu Robusta face treaba. Dacă vrei aciditate, note fructate și o ceașcă mai blândă, mergi spre Arabica pură. Nu există aici o variantă „mai bună”, există ce îți place ție dimineața. Diferențele de gust, corp și cremă le-am detaliat separat în comparația dintre Arabica și Robusta.
Ce altceva schimbă cantitatea de cofeină din ceașcă?
Doza e primul factor, și de departe cel mai important. Dacă pui 6 g în loc de 8 g, ai pierdut un sfert din materia primă înainte să pornești aparatul. Tocmai de aceea insistăm atât de mult pe cântărirea dozei; am scris pe larg despre câte grame de cafea pui la o ceașcă, pentru că e diferența dintre o cafea consecventă și una diferită în fiecare zi.
Apoi vine măcinișul. Mai fin înseamnă suprafață de contact mai mare și extracție mai bună, deci mai multă cofeină trece în lichid din aceeași doză. Un măciniș prea grosier pentru espresso lasă apa să curgă prea repede, ceașca iese apoasă și, ca bonus nedorit, mai săracă în tot ce ar fi trebuit să extragă.
Timpul de contact și temperatura contează și ele. Apa la 90–96 °C extrage eficient; apa călduță extrage prost. La French press, dacă lași 4 minute în loc de 8, obții o băutură vizibil mai slabă. La moka, care lucrează sub aproximativ 1,5 bari, procesul e lent și temperatura urcă treptat, motiv pentru care iese o cafea densă din relativ puțină apă.
Despre prăjire circulă un mit tenace: că prăjirea închisă, „italiană”, ar avea mai multă cofeină pentru că are gust mai puternic. Cofeina e stabilă la temperaturile de prăjire și nu se evaporă semnificativ. Ce se schimbă e greutatea bobului: prăjirea închisă usucă mai mult bobul, deci un bob prăjit închis cântărește ceva mai puțin. Dacă dozezi la gram, diferența e practic neglijabilă în ceașcă. Cine cumpără cafea boabe și macină acasă are oricum controlul cel mai bun asupra întregului lanț.
Câtă cofeină are cafeaua decofeinizată?
Nu zero. Asta e partea pe care o ratează multă lume. Decofeinizarea îndepărtează cea mai mare parte a cofeinei, nu toată, iar reglementările europene cer ca produsul finit să rămână sub un prag foarte mic din masa cafelei. Rezultatul practic: un espresso decofeinizat stă de obicei sub 5 mg, iar o ceașcă mare de filtru decofeinizat undeva la 2–10 mg.
Pentru comparație, un espresso obișnuit are de zece până la treizeci de ori mai mult. Deci diferența e enormă, dar „fără cofeină” în sens absolut nu există la cafea. Dacă cineva reacționează la cantități foarte mici, e o discuție de purtat cu medicul, nu cu noi.
Ce ne întreabă des oamenii: are decofeinizata gust mai slab? Nu neapărat. Metodele moderne de decofeinizare, mai ales cele cu apă, păstrează destul de bine aromele, iar o decofeinizată bună dintr-o prăjitorie serioasă bate lejer o cafea obișnuită veche de opt luni. Am strâns miturile obișnuite despre ea în articolul despre cafeaua decofeinizată.
Cum îți estimezi singur cofeina dintr-o zi obișnuită?
Metoda simplă, cea pe care o folosim și noi când ne întreabă cineva la telefon: numeri dozele, nu ceștile. Un espresso, o capsulă, un pad E.S.E. – fiecare e o doză de 5–9 g și, pentru un calcul din cap, o poți socoti la aproximativ 80 mg. O moka de trei cești băută singur e cam cât două espresso-uri. O cană mare de filtru e cam cât un espresso și jumătate până la două.
Adaugă apoi ce vine din alte surse: ceaiul negru și cel verde conțin cofeină în cantități mai mici, la fel ciocolata neagră și băuturile de tip cola. Dacă bei trei espresso-uri și, după-amiaza, două căni de ceai negru, calculul zilei arată altfel decât credeai.
Un lucru pe care nu îl putem face în locul tău: să îți spunem câtă cofeină e potrivită pentru tine. Sensibilitatea la cofeină e foarte individuală, ține de metabolism, de obișnuință, de ce medicamente iei. Unii dorm buștean după un espresso la ora zece seara, alții simt o cafea de la prânz până noaptea. Dacă ai dubii sau simți ceva ce nu îți place, întrebarea se pune medicului, nu unui magazin de cafea.
Ce ne întreabă clienții cel mai des în legătură cu cofeina?
Cea mai frecventă discuție începe așa: „vreau ceva tare, dar fără să mă țină treaz”. Aici trebuie despărțite două lucruri care nu au legătură. „Tare” în vocabularul cumpărătorului înseamnă de obicei gust intens, amar, cremă groasă – adică profil de prăjire și procent de Robusta. Cofeina e altceva. Se poate face o cafea cu gust foarte puternic și conținut moderat de cofeină, și invers, o cafea blândă la gust dintr-un soi bogat în cofeină.
A doua situație clasică: cineva trece de la filtru la espresso și ne scrie după o săptămână că „espresso-ul nu îl mai ține”. Nu e nimic în neregulă cu cafeaua. A trecut de la 200 ml de filtru dimineața la un espresso de 30 ml, adică a redus la jumătate sau mai puțin miligramele. Soluția e banală: două espresso-uri, sau un lungo, sau o moka.
Și a treia, cea cu capsulele. Oamenii compară o capsulă de cafea cu un espresso de bar și se miră că nu e la fel. O capsulă standard are 5–6 g, un portafiltru profesional 7–9 g. E o diferență de doză, nu de calitate. La capsulele de tip lungo, cu doză puțin mai mare, diferența se micșorează.
Întrebări frecvente
Câtă cofeină are un espresso?
De obicei 60–120 mg pentru o ceașcă de 25–35 ml făcută din 7–9 g de cafea. Intervalul e larg pentru că depinde de amestec: un 100 % Arabica stă spre limita de jos, un amestec cu multă Robusta spre cea de sus.
Espresso are mai multă cofeină decât cafeaua la filtru?
Pe mililitru, da, de câteva ori mai multă. Pe ceașcă, nu: filtrul folosește mai multă cafea și mult mai multă apă, așa că livrează în total mai multe miligrame. Comparația corectă depinde de ce anume compari.
Câtă cofeină are cafeaua decofeinizată?
Foarte puțină, dar nu zero. Un espresso decofeinizat stă de regulă sub 5 mg, o ceașcă mare de filtru decofeinizat la 2–10 mg. Decofeinizarea îndepărtează majoritatea cofeinei, nu absolut toată.
Câte cafele pe zi sunt prea multe?
Nu există un număr valabil pentru toată lumea și nu e treaba noastră să dăm astfel de recomandări. Sensibilitatea la cofeină diferă mult de la om la om. Dacă vrei un reper personal, discută cu medicul tău.
Robusta are mai multă cofeină decât Arabica?
Da, aproximativ dublu, ca ordin de mărime. De aceea amestecurile italiene cu procent mare de Robusta dau o ceașcă mai intensă și mai bogată în cofeină decât un 100 % Arabica preparat identic.
Dacă vrei să mergi mai departe, termenii care apar pe pungi și pe meniuri sunt explicați pe scurt în micul dicționar de cafea, iar reglajele care influențează extracția, deci și cofeina din ceașcă, sunt luate pas cu pas în ghidul despre espresso perfect acasă.